S-a vorbit si inca se vorbeste, in ultima perioada, de viitoarea moschee din Bucuresti si posibilele/teoreticele ramificatii socialolaicopolitice care includ acest stabiliment, pe mai toate canalele informatice. Insa nu voi intra in dezbatere pe tema de mai sus. Dintre toate punctele abordate pe acest subiect, va voi retine atentia prin prisma istorica a unui material de acum 110 ani.
Tocmai de aceea, in randurile de mai jos, gasite in publicatia „Literatură şi artă română : Idei, simţire, formă” numarul 09, din 1905, din arhiva Bibliotecii Digitale a Bucureştilor, http://www.digibuc.ro , Maria Bengescu ne va povesti despre biserica moldoveneasca Bogdan-Serai.

BOGDAN -SERAI
Ruinele unei biserici Moldovenesti in Constantinopole

bogdanserairuine

Numeroase sunt, In Constantinopole, palaturile si ruinele care pastreaza pana in ziua de astazi, urme din istoria noastra ; asa sunt de pilda, ruinele castelului cu cele sapte turnuri, (Jedi-Cule), unde au fost gatuiti Constantin Brancoveanu cu familia sa, manastirea sfantului mormant, vechia casa a Cantacuzenilor, palatul Ipsilantilor, unde si-a asezat resedinta de vara Ambasada franceza ; Vlah-Serai, palatul gospodarilor Munteniei (Valahia) care a devenit un metoh al pesterei celei mari din Peloponez. Intre acestea, mai este o ruina, mult mai putin cunoscuta, Bogdan-Serai care merita un studiu deosebit, din intreitul punct de vedere al istoriei, al artei, si al dreptului.
Fostul palat al Domnitorilor Moldoveni unde acestia trageau ori de cate ori mergeau la Constantinopole, gazdui in mod oficial tot personalul reprezentantilor lor in capitala Imperiului otoman (1) adica pe solii domnesti adeseori beyzadelele, care sedeau acolo pentru credinta, ca sa se afle in chip de zalog (ostatici) si impreuna cu ele, fiii de boieri trimisi cu ei etc.
Acest palat, care acum a disparut, era situat in valea ce se intinde intre al cincilea si al saselea deal; din el nu mai ramane in zilele noastre decat ruinele unei bisericute (2) cu o nava unica, a carei absida oligonala incanta privirea artistului prin eleganta dimensiunilor sale bine potrivite. Cu douazeci si sease de ani mai inainte, aceasta biserica mai pastra o multime de picturi, zugravite in fresca ; un invatat grec, D. Paspati, care le descria in anul 1877, deplange, in urmatoarele cuvinte, starea de derapanare in care se afla aceasta cladire.
«Mare pecat, zice el, ca ctitorii (fundatorii) acestei biserici, Moldovena, fost atat de nepasatori fata, cu aceasta casa de rugaciune, si nu s’au «ingrijit mai mult de ea, lasand-o sa ajunga a fi un depozit de gunoaie».
De la 1877 incoace, cate stricaciuni au mai atins acest monument! Frescurile au disparut cu totul ; pietrele singure ar sti sa ne povesteasca despre o istorie, care a fost a noastra ; pietrele singure ar putea cineva sa le Intrebe despre trecutul lor, in umbra gradinei cu pomi roditori, care a acoperit In iarba’i deasa, gunoaele de care vorbeste Paspati In fata unei privelisti din cele mai frumoase din lume ; acolo domneste o singuratate absoluta, un bivolar cu bivolii sunt singurii oaspeti al acelei biserici, pe lespezile careia domnitorii Moldoveni s-au inchinat, si poate adeseaori au pregatit destinele tarii lor.
La ce epoca fost-a cladit acest edificiu? Care fost-a gandul ce ‘i a dat nastere? Care este arta care i-a infiintat?
Aici ne isbim la Paspati de o contrazicere stranie. Dupa ce atribueste Moldovenilor intemeierea acestei biserici, mai la vale el emite parerea ca ea ar fi singura ramasita (si pentru aceasta foarte pretioasa) din acele paraclisuri care sunt adesea mentionate In descrierea vechilor locuinte ale patricianilor byzantini. Ruina care ne ocupa ce este ea in realitate ? Un supravietuitor, unic in felul lui, al unei cladiri din vechiul Bizant grecesc, sau un martor mai recent al concesiunilor acordate de Poarta Otomana suzerana, Moldovei supuse, si a dreptului acestel din urma de face o biserica pe locul harlizit el de Sultan ? Putem sa explicam aceste pareri contradictorii ale lul Paspati, impacandu-le prin presupunerea urmatoare : Domnitorul moldovean, care incheia tractatul de supunere, a putut foarte lesne cladi o capela, un paraclis nou, pe locul unei alte bisericute mai vechi care se afla de sigur in casele, despre care ne vorbeste pe larg un autor aproape contimporan, Capelanul ambasadei imparatesti germane Gerlach. In jurnalul sau care’l tinu zi cu zi In cursul unei lungi sederi in Constantinopole, de la 1572 la 1578, Gerlach vorbeste de niste case, apartinand unul grec bogat, numit Raid; acest patrician pribegit in Rusia, muri acolo, iar fiul si mostenitorul lui, vandu casele parintesti lul Mihail Cantacuzino, poreclit iveitan-oglu, care la randul lui le darui domnitorului Moldovei, pentru a-i servi de resedinta lui si agentilor sai(3) (und seinen Redicten), aceasta cam pe la anul 1512, data probabila a incheerii tractatului de supunere incheiat intre Moldova si Turci.
De alta parte, un confrate In stiinte istorice al lul Paspati, G. Byzantios, spune ca palatul zis Bogdan-Serai a fost «intemeiat de logofatul Taut, solul lul Bogdan sau al lui Petru Rares, care fu trimis pentru a supune ambele Moldove lul Soliman sultanul Turcilor, pe cand acesta se afla In lagarul sau, Inaintea Budei, capitala Ungariel, In anul 1516».
Autorul grec confunda datele adevarate. Dar, putem noi oare sa’l invinuim pentru aceasta, cand in zilele noastre d-nu A. Xenopolu, cu toata eruditiunea sa, n’a isbutit Inca a hotari o data certa a supunerii Moldovei catre Turcia(4).
De altminterea Byzantios urmenza o traditiune demna de tot respectul, vorbind de solia Taut la Tarigrad, solie mentinuta si de vechiul cronitar Grigore Ureche(5) de Ion Neculcea (6). O ipoteza care are Infatisarea adevarului este ca, au exisiat mai multi membri din familia Tautilor (7) care au fost imbracati cu demnitatea de Logofat astfel ca unul din ei ar fi putut foarte lesne fi solul lui Bogdan-Voda sau al lui Petru Rares.
Atat trimiterea unui Taut ca sol la Tarigrad cat si supunerea Moldovei Turcilor, sunt niste fapte, care nu se pot tagadui, cu toate ca pana in ziua de astazi nici un istoric nu le-a precizat data in mod hotarator. Aceasta nesiguranta speram ca va dispare in ziua cand arhivele imperiului otoman, vor fi destul de bine clasate pentru ca sa poata fi studiate ; nu este mai putin adevarat ca aceasta nesiguranta care invalueste de la inceput, unele date atat de importante pentru istoria noastra, este foarte jignitoare, mai ales in ce priveste pe Bogdan- Serai. Tractatul (8), sau mai bine zis Hatiseriful primitiv, prin care se incheia supunerea Moldovei in schimbul unor privilegii bine hotarate, Infiinta intre altele, dreptul, pentru Moldova, de a cumpara si tine o casa la Constantinopole, pentru sederea solilor, unde vor putea face si o biserica.
Era admis pana acum ca, tractatul (din 1511 sau 1513), cuprinzand dreptul de a cladi o biserica sau un paraclis, ne fusese pastrat, cu clauzele sale impartite in articole, de Neculae Costin.
Insa d. N. Iorga (9) a demonstrat intr’un mod peremtoriu, ca din gresala s’a atribuit lui N. Costin textul care contine acel tractat, si ca lucrarea aceea este in mod invederat cu mult posterioara vechiului cronicar din secolul al XVIII-lea. Insa aceasta nu slabeste catusi de putin temeinicia in credinta existentei unui document diplomatic primitiv, a carui realitate se confirma prin traditiune, prin observatiunea clauzelor de catre ambele porti contractante, prin consimtimantul permanent al Portei otomane. Astfel ca, in lipsa unui text scris sau tiparit, trebue sa recurgem la marturia petrelor : ele se rostesc, in aceasta imprejurare, cu o deosebita elocinta ; ele restabilesc textul vechiului hatiserif, caruia nimeni nu’i poate da de urma ; ele dovedesc consecintele efective care au decurs din privilegiile dobandite de Domnii Moldoveni ; ele marturisesc ca dreptul de a cladi o biserica, era tocmai unul din acele privilegii ; ele ne spun si ceva mai tainic indemnandu-ne a cauta daca nu cumva stilul moldo-byzantin a trecut peste hotarile tarii, acest stil (10), care se nascu in Moldova in secolul al XIV-lea, si-a urmat desfsurarea aproape fara, de intrerupere, pana in veacul al XVIII-lea. In arhitectura bisericeasca proportiunile acestui stil se arata modeste ; totusi el a dat atat pe pamantul Moldovei cat si pe acel al Bucovinei numeroase roade gustoase, cum sunt de pilda bisericile din Suceava, S-tu Niculae si S-tu Ioan Botezatorul, manastirile Putna, Suceavita, Dragomirna, din Bucovina, episcopia din Roman, Trei Erarhi din Iasi cate altele.
Caracterul obstesc al acestor cladiri si care le deosibeste de celelalte biserici byzantine din rasaritul crestin si chiar din Valachia este ca ele n’au decat o singura nava, ceea ce le da, o armonie eleganta in proportiuni, si o infatisare inalta care le fac sa fie recunoscute la Intaia privire. Din cauza dimensiunilor restranse ale acestor biserici absidele laturalnice sunt mai in totdeauna suprimate cu totul, sau reduse la cea mai simpla expresiune ; pe cand cele doua camarute care in bisericile grecesti, isi au locul intr’o parte si intr’alta a altarului, ele sunt inlocuite prin doua nise scobite In zid, menite a pastra obiectele care servesc slujbei bisericesti si odajdiile preotilor.

Biserica sau paraclisul din Bogdan -Serai are si ea o singura nava, si are doua nise in dreapta si in stanga altarului. Daca ar apropia cineva, In trasaturile sale generale, planul ei cu acela al S-tului Ioan din Piatra (11), cladit in 1497 de Stefan cel Mare, daca l-ar alipi, cu acela al bisericei din satul Balinesti, intemeiata, de unul din Logofetil Tauti, cu acela al bisericei albe din Baia (Suceava) si cu planurile multor altor biserici din Bucovina, s’ar gasi intre ele multe si mari asemanari. Biserica ruinata din Bogdan-Serai n’a fost catusi de putin studiata pana acum, nici chiar reprodusa prin fotografii. Am facut observatiunile mele de mai sus in fata unor vederi fotografice scoase de mine, si care, sunt niste documente foarte Indestulatoare pentru a stabili in mod evident o inrudire Intre bisericile noastre din Moldova si Bucovina si acea din Bogdan-Serai.
N’am putut, pana acum, sa ma intemeiez decat pe niste presumtiuni care izvorasc din comparatiunea monumentelor intre ele ; pe langa aceste presumtiuni insa, mai gasesc si altele, de ordin intelectual, care vin In ajutorul tezei mele. Intr’adevar daca in Moldova si in Bucovina exista numeroase cladiri care se pot aproape intru tot asemana cu acea din Bogdan-Serai, pe cand aceasta este singura de felul ei aflatoare din Constantinopole, se naste urmatoarea intrebare : ar fi oare admisibil ca Turcii, care arata pentru pietrele vechi un respect atat de mare, in cat le lasa sa se dispice singure din trupul zidariei, cu rizicul de a strivi, In caderea lor, pe trecatori, ar fi oare admisibil ca ei sa fi daramat, distrus toate paraclisurile care aveau un caracter identic cu cel din Bogdan-Serai?

La Constantinopole, putine cladiri au fost nimicite. Bisericile crestine s-au schimbat in geamii; zidurile cele vechi cu intreita lor incinta, sunt locuite atat de morti cat si de vii, pentru ce oare Turcii, s’ar fi napustit numai si numai pe acele paraclisuri care, dupa cum se stie, erau atat de obisinuite In casele patricianilor byzantinl? Nu este deci mai firesc sa ne gandim ca daca, pe pamantul nostru in Moldova, se gasesc monumente numeroase care intr’atat se aseamana cu cel din Bogdan-Serai, acesta a fost cladit sau de vreun domnitor Moldovean sau de vreun sol al lui ? Traditiunea ne vorbeste despre un oarecare Taut ; cunoastem(12) data preciza a incetarii din viata a doi Logofeti(13) din acest neam ilustru ; unul in 1501, celalt in 1511, acest din urma ar fi adus sultanului Baiazet supunerea Moldovei; dar daca admitem ca aceasta supunerea a avut loc cu un an sau doi mai in urma, oare nu ne este ingaduita ipoteza ca un al 3-lea Taut, Indeplinind aceeasi dregatorie de Logofat a fost solul lul Bogdan-Voda catre sultanul Selim (1512-1520), a carui domnie tocmai concorda cu data mai preciza, a tractatulul primitiv. Aceasta data (1513) este chiar aratata Intr’o lucrare aproape oficiala, a unui diplomat Turcesc, Gabriel Noradanghian Efendi(14), a carui autoritate nu poate fi pusa la indoiala.
Nu-mi apartine mie ca sa ating si chestiunea de drept ; Insa reiese dintr’o notita oficiala adresata lul C. Negri, agentul Principatelor Unite In Constantinopole ca in acele dintai zile ale renasterii noastre, Romania avea oarecare drepturi de invocat, drepturi consfintite de istorie, asupra posesiunii vechiului palat al domnitorilor Moldoveni Bogdan-Serai, al carui loc fusese vandut in parcele, de administratia bunurilor VaKuf. Intre alta nazuinte premergatoare dobandirii acelei autonomii relative, care ne-a condus la neatarnarea intreaga de care ne bucuram astazi noi cercam, drept dezdaunare un alt teren, pe care trebuia sa se ridice un palat, pentru gazduirea Agentiei Principatelor-Unite. Codrescu afirma ca negocieri, in aceasta privinta, erau pe cale de a fi incepute. Intr’un cuvant, ori incotro ne am intoarce, ruinele din Bogdan-Serai ating istoria noastra. Ambitiunea mea ar fi multumita, daca prin aceasta, modesta lucrare as fi deschis calea unor cercetari mai amanuntite, data as fi atras asupra acestui subiect bagarea de seama, a acelor care, in iubirea lor de neam, se incearca a ridica un colt al valului ce apasa Inca pe comorile ascunse ale trecutului nostru. In acest ordin de idei, parerea mea este ca ruinele din Bogdan-Serai, merita de a fi studiate, si, daca este cu putinta, pastrate.

Maria Bengescu”

1) Letopisetul luI Nicolae Costin, Edit. M. Kogalniceanu pag. 35.
2) Dr. Nordtman, Esquisse topographique de Constantinople 1892. Le couvant de Qt. Jean Baptiste ne peat etre mieux place qu’a l’cndroit appele aujourd’hui Bogdan-Serai, entre lea quartiers de Lialat et de Tektom-Serai.
3) Veil Journal de Gerlach.
4) A. Xenopol. Istoria Romanilor (editiuni si corectiuni, p. 297. 1) am admis ca supunerea Moldovei a avut loc In timpul lui Selim intre 1512 1520. Dar In acest caz n’ar fi Logofatul Taut care ar fi putut sa negocieze contractul de vreme ce el a murit In anul 1511 (editiunea franceza).
5) Letopisetul, edit. M. Kogalniceanu. Domnii Tarii Moldovei si viata lor de Gr. Ureche vornic mare In Moldova p. 179.
6) Letopis : M. Kog. p. 182. Tom II.
7) 1. Inscriptiuni mortuare din Biserica din satul culese de episcopul Melchisedee. 2. Ureche p. 184. letopis M. Rog. Tom I.
8) Gabriel Efendi Noradunghian fixeaza acest tractat In anul 1518.
9) N. Iorga. Istoria literaturei Romane In secolul XV111-lea Vol. 11 p. 81.
10) Romstorffer. Lehman and Wentzel, 1896 Wien. Die Moldauische Byzantinische Baukunst.
11) Veal Culegerca de fotografii ale lui Alpar.
12) Mormintele din Biserica din Balinesti, 1-ul Marele Logofat loan Taut, moare in 1504.
13) Grig. Ureche, edit. M. Kogalniceanu, Leopisetile tom. 1. p. 184.
14) Gabriel Effendi Noradunghian, recceuii d’actes internationaux de l’empire ottoman Paris 1897. Mal vezi si Xenopol, citat mai sus, pag. IX care si el pune Inceheierea acestui tractat Intre 1512-1520, deci In timpul domniei lui Selim.

Dali romanului

noiembrie 20, 2014

Intr-o Romanie suprarealista din multe puncte de vedere, doar Salvador Dali imi putea fi sursa de inspiratie pentru a pune un accent grafic pe evenimentele din ultima perioada.
Am pornit avand in fata „Copil geopolitic privind naşterea omului” (1943).
Copil geopolitic privind naşterea omului

Si mi-a iesit asta: „Omul politic privind iesirea din pepeni a romanului” (2014).

Varianta 1.
Omul politic privind iesirea din pepeni a romanului

Varianta 2.
Omul politic privind iesirea din pepeni a romanului 2

Comentariile le las pe seama voastra.
O zi cat mai buna va doresc!

Bukowski’s magic

octombrie 5, 2014

Bukovski quote

The Bluebird

there’s a bluebird in my heart that
wants to get out
but I’m too tough for him,
I say, stay in there, I’m not going
to let anybody see
you.
there’s a bluebird in my heart that
wants to get out
but I pour whiskey on him and inhale
cigarette smoke
and the whores and the bartenders
and the grocery clerks
never know that
he’s
in there.

there’s a bluebird in my heart that
wants to get out
but I’m too tough for him,
I say,
stay down, do you want to mess
me up?
you want to screw up the
works?
you want to blow my book sales in
Europe?
there’s a bluebird in my heart that
wants to get out
but I’m too clever, I only let him out
at night sometimes
when everybody’s asleep.
I say, I know that you’re there,
so don’t be
sad.
then I put him back,
but he’s singing a little
in there, I haven’t quite let him
die
and we sleep together like
that
with our
secret pact
and it’s nice enough to
make a man
weep, but I don’t
weep, do
you?


Adaptation of the poem by Monika Umba

The Laughing Heart

your life is your life
don’t let it be clubbed into dank submission.
be on the watch.
there are ways out.
there is a light somewhere.
it may not be much light but
it beats the darkness.
be on the watch.
the gods will offer you chances.
know them.
take them.
you can’t beat death but
you can beat death in life, sometimes.
and the more often you learn to do it,
the more light there will be.
your life is your life.
know it while you have it.
you are marvelous
the gods wait to delight
in you.

The Night I Was Going To Die

the night I was going to die
I was sweating on the bed
and I could hear the crickets
and there was a cat fight outside
and I could feel my soul dropping down through the
mattress
and just before it hit the floor I jumped up
I was almost too weak to walk
but I walked around and turned on all the lights
and then I went back to bed
and dropped it down again and
I was up
turning on all the lights
I had a 7-year-old daughter
and I felt sure she wouldn’t want me dead
otherwise it wouldn’t have
mattered
but all that night
nobody phoned
nobody came by with a beer
my girlfriend didn’t phone
all I could hear were the crickets and it was
hot
and I kept working at it
getting up and down
until the first of the sun came through the window
through the bushes
and then I got on the bed
and the soul stayed
inside at last and
I slept.
now people come by
beating on the doors and windows
the phone rings
the phone rings again and again
I get great letters in the mail
hate letters and love letters.
everything is the same again

About Charles Bukowski:
http://bukowski.net/
http://bukowski.net/manuscripts/
http://www.poetryfoundation.org/bio/charles-bukowski
http://www.poets.org/poetsorg/poet/charles-bukowski

Almost Like the Blues

august 19, 2014

O noua poezie, plina de accente intunecate, spusa pe acorduri muzicale, marca Leonard Cohen: Almost like the Blues. Este una dintre cele noua „poezii-cantate”, cu aceeasi densitate tonala marca Cohen, de pe cel mai recent albumul al artistului, Popular Problems, ce este preconizat sa apara pe data de 23 septembrie.

Popular Problems

Fara prea multe cuvinte, va las pe „mana” timbrului vocal trademark Leonard Cohen:

I saw some people starving
There was murder, there was rape
Their villages were burning
They were trying to escape

I couldn’t meet their glances
I was staring at my shoes
It was acid, it was tragic
It was almost like the blues
It was almost like the blues

I have to die a little
between each murderous plot
and when I’m finished thinking
I have to die a lot

There’s torture, and there’s killing
and there’s all my bad reviews
The war, the children missing, lord
It’s almost like the blues
It’s almost like the blues

Though I let my heart get frozen
to keep away the rot
my father says I’m chosen
my mother says I’m not

I listened to their story
of the gypsies and the Jews
It was good, it wasn’t boring
It was almost like the blues
It was almost like the blues

There is no G-d in heaven
There is no hell below
So says the great professor
of all there is to know

But I’ve had the invitation
that a sinner can’t refuse
It’s almost like salvation
It’s almost like the blues
It’s almost like the blues

Mai multe detalii despre album, gasiti aici.

Enjoy the Sauce…

august 4, 2014

.. Giuseppe Santa Sauce;)
Sauces may be used for savory dishes or desserts. But the sauce can be added in music too. To change the taste. „Time to get ready, forget everything that you know”. The meaningful lyrics and memorable songs make this album to be a proper sauce to make your day tastier.

Enjoy!

„De pe 1 iulie, de la ora 18.00,  la Hanul Gabroveni (Strada Lipscani 84-90), va avea loc deschiderea oficială a unuia dintre cele mai așteptate evenimente de jazz ale anului –Bucharest Jazz Festival

Festivalul se deschide cu vernisajul expoziției de afișe poloneze, dedicate uneia dintre cele mai mari colecții private din lume, având ca temă afișul polonez de jazz. Aceasta conţine 72 de postere din perioada 1956-2013, care vor fi prezentate de însuși colecționarul lor, domnul Krzysztof Dydo, un excelent cunoscător al afişului polonez. 

În spațiul expozițional al Hanului Gabroveni, va avea loc de asemenea seria de evenimente conexe, menită să creeze o comunitate și să dezvolte arta dialogului dintre artiști și public. Astfel, în perioada 2-6 iulie, vor avea loc lansări de carte și disc de jazz, proiecții de filme, dezbateri și colocvii pe teme de interes pentru lumea muzicii jazz. 

Jazz on Film este numele sub care se va proiecta o serie de producții ce înfățișează viața și evoluția artistică a unora dintre cele mai marcante personalități ale jazzului: Cecil Taylor, Paul Bley sau Richard Oschanitzky. 

În cadrul lansărilor de carte, de la Hanul Gabroveni, vor fi prezente personalități precum Mircea Tiberian, Horia Nicolaescu, Marius Popp, Doru Ionescu sau Alex Vasiliu, care vor aduce în prim plan cele mai noi titluri din literatura de specialitate. 

Concertele live ale artiștilor invitați pe scena din Piața George Enescu în perioada 2-6 iulie, promit să îi ofere publicului spectacole totale, în care arta improvizației se îmbină armonios cu sunetele atât de expresive ale muzicii jazz.

 

Afis BJF3

Afis BJF3

Pentru mai multe informații, accesați:

Pagina oficială a festivalului: http://www.bucharestjazzfestival.ro/

Pagina de Facebook a festivalului: http://www.facebook.com/bucharestjazzfestival/

Pagina evenimentului: http://www.facebook.com/events/1443901979191664/

Programul evenimentului: http://www.bucharestjazzfestival.ro/program

 

Accesul la toate evenimentele este gratuit. „

 

Mai pe scurt: Ne vedem in piata, clar! Jazz up your life!

 

#jazz #bucharest #bjf2014

Om-o-grafie

iunie 16, 2014

Cinemagraph Pandora by Costurero-Real
Image source: costurero-real.deviantart.com

suntem sisifii
Semnelor
de Intrebare,
prinsi
in mreaja
sentimentelor
de Exclamare.

suntem dezbinati
prin Punct,
nesiguri
pe Punctele de Suspensie
ale liniei vietii,
cautand un Punct
si-o Virgula
acolo unde sunt
doar Ghilimele.

am uitat
de Cratima
culturala,
intr-o lume
in care
Apostroful
nu este folosit
ca o Linie de Dialog,
ci doar ca
Doua Puncte
impuse.

nu stim sa punem
o Linie de Pauza
si ajungem
sa ne cramponam
intr-o Virgula.
singurul
Semn grafic
ce reprezinta
continuitatea.

de altfel,
n-am invatat
niciodata
cum
sa apreciem
Semnele.

HAPPINESS (1998)

MORPHINE – The Night

#movie  #poem #happines #music #poetry #monologues

Jazz to be near you

iunie 4, 2014

cinemagraph from burnettsboards.com
Image source: burnettsboards.com

Never miss another jazz show again! The Jazz Near You is a simple yet powerful way for jazz fans to discover who is playing where and when. Access events by date, by distance, by venue, or by musician. Free.

Jazz Events In Bucharest:
IUL 02
Iordache
Bucharest Jazz Festival (Bucharest, Romania)

OCT 14
Youn Sun Nah Duo//Paolo Fresu Devil Quartet
Sala Radio (Bucharest, Romania)

OCT 23
Victor Wooten Band
Sala Radio (Bucharest, Romania)

NOV 06
Avishai Cohen Trio
Sala Radio (Bucharest, Romania)

Paolo Fresu & Ludovico Einaudi – Nuvole Bianche

#music #jazz #trumpet #pian

Easter is coming.

aprilie 17, 2014

Game of Thrones

Povestile sunt (A)vital(e)

aprilie 15, 2014

L-am intalnit ”fredonand” telecomanda televizorului. Si m-a atras inca de la primele acorduri auzite pe Mezzo, dintr-o inregistrare de la festivalul de jazz din Nice.

Din acel moment, a devenit Avital pentru playlistul meu zilnic.  Descris de LA Times ca “a pioneer in combining jazz with myriad world music elements”,  contrabassitul de origine israeliana, Omer Avital, caci despre el este vorba, transmite, prin intermediul  compozitiilor sale, asa cum declara in interviul acordat celor de Qobuz, povesti, sentimente sau stari cu fiecare nota.

Trei atribute, strans legate unul de celalalt, cu variatiuni tematice limitate doar de imaginatia celui care il asculta.

Interviu – Qobuz (9.06 min)

 

omeravitalnewsong

Iar cel mai recent album, “New Song”, lansat  in martie, anul acesta, este vibrant, plin de ritm si culoare, perfect pentru a ramane, dupa ce treci de Hafla, New Song, Sabah El-Kheir, New middle East, Ballad for a friend, doar ca sa enumar cateva din cele 11 bijuterii muzicale, cu mult mai mult decat o stare de bine.  Tocmai de aceea vi-l si recomand.

As scrie mai multe, dar mai bine va las sa experimentati pe propriile urechi si sa va creati singuri povestile.

Hafla (5.55 min)

Sabah El-Kheir (5.50 min)

New Song (4.41min)

 

Alte info:

Omer Avital website

Interviu TabletMag

 

 

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 39 de alți urmăritori