Discurs de iarna

Mai 14, 2007


 

iarna

Nu vi s-a parut niciodata ca o zi de iarna, cu zapada, este mai frumoasa decat una de vara torida? Ei bine, mie da. Si va explic si de ce, pentru ca vad ca va uitati la mine ca la un nebun. Cum poate sa-i placa frigul si nu caldura? Da, pentru ca voi va opriti doar la aceste diferentieri. Cald, rece. Viata, moarte. Dragoste, ura. Nu puteti sa vedeti mai departe de uratul-frumosul rece cum nici nu puteti intelege de ce va place frumosul-uratul de cald. Nici macar nu va stiti care va este rostul…Stiu..nu ma opriti. Ma pierd in introduceri, si-apoi nu voi mai putea sa cuprind in mult prea putinul timp pe care il mai am punctul interesant al intrebarii. Pai tocmai de aceea, incerc sa va lamuresc…Pentru ca voi v-ati pierdut in introduceri, in suprafete. Nu ati stiut cum sa ajungeti la cuprins. Sau nu ati vrut. Fericiti cei saraci cu duhul. Da, in prostia lor sunt fericiti, pentru ca nici macar nu stiu ce este acea stare. Care nici macar nu se poate numi fericire, ci doar o multumire de sine. O multumire a prostiei sau a inconstientei mentale pe care o propaga cu viteza uluitoare in gena stramosilor lor. Uitati-va la voi! Va uitati la mine ca la poarta noua, nepricepand nimic. Nestiind ce este adevarul, unde este adevarul, de ce trebuie sa existe intelesuri la cald, la rece, de ce trebuie ca o definitie, simpla in fapt, sa ascunda atat de multe sensuri. Traiesti o viata, si nu pricepi nimic. Cel putin asa va consolati. Numai ca nimicul meu, pentru ca shtiu clar ca nu voi putea afla niciodata totul, vreau sa fie mai cuprinzator, sa se revolte in fata nimicului vostru. Eu am un nimic mai intelept. Stiu sa vad ce inseamna cald si rece. Stiu deja mai multe. Am invatat sa pricep si sa citesc in spatele unui cuvant. Da stiu..tot nu ati priceput nicmic. De-aceea si ranjiti la mine, gandindu-va cand dracul termina asta cu aberatiile…

Zi de vara. Caldura insuportabila. Transpiratie si mirosuri pestilentiale. Masini pline cu oameni care inca nu au invatat ce inseamna binefacerea apei. Gunoaie pe strazi. Caini care curma in gunoaie dupa o ultima bucatica de mancare. Ii ajuta si aurolacii, care traiesc intr-o stare de multumire, datorita drogurilor. Ultima lor speranta. Terase pline de alti oameni care isi beau scurta multumire sau lunga tristete. Indragostiti plimbandu-se prin parc, jurandu-si dragoste eterna. Si lista poate continua…

Tot nu ati priceput?! Si eu care credeam ca sclipirea din ochii dumneavoastra aduce a inteligenta. Imaginati-va o zi de iarna. Zapada acopera totul. Toate pacatele noastre sunt acoperite. Ceea ce nu inseamna ca ele numai exista. Tocmai de aceea Dumnezeu ne-a dat primavara, ca stare de tranzitie pentru vara. Pentru a ne simti jegosi in orice clipa: atunci cand transpiram, cand vedem gunoaiele aruncate de noi pe strazi, in care cainii, personificare a mentalitatii omenesti scurma in gunoaiele vietii noastre. Pentru ca in fiecare om de langa tine, exista un paparazzi. E rece, si incercam sa punem o haina in plus pe noi, ca sa ne fie cald. De ce? Raspunde pentru faptele tale, nu te ascunde dupa o bucata de stofa. Va e frica. Aha, vad ca pricepeti, de aceea ranjetul s-a transformat in rictus, iar unii..pleaca. Nu fugiti de ceea ce oricum va asteapta. Fugiti de voi. Fugiti de ceea ce nu ati vrut sau nu ati avut puterea sa recunoasteti, pana acum. Nu fiti lasi. Indurati. Juraminte de iubire pe timp de vara. Eu as iubi numai iarna, pentru ca raceala de afara, imi da caldura mie in suflet. Ea, iubirea, e singura care ar trebui sa te incalzeasca. Parca spuneam ca nu-mi place caldura, nu??!! Pai la cea temperala ma refeream la inceput. De ce vara nu exista juraminte de iubire adevarata….Doamna, ar fi trebuit sa stiti. Caldura tampeste. Te loveste in moalele capului, pe cand iarna, doar in nimicnicia inimii. De-abia atunci realizezi cu adevarat acest sentiment.

Nu am cuprins tot ce vroiam sa va spun despre diferentele dintre o zi de iarna si una de vara…Am obosit..Ma duc sa hibernez si eu..sa uit ca se apropie vara…Sper ca macar sa fi priceput ceva…Daca nu, sa stiti ca exista o diferenta…Asta am vrut sa va spun de la inceput. Modul vostru de perceptie..deja nu ma mai intereseaza…

Un răspuns to “Discurs de iarna”

  1. rodica Says:

    Poate ca inca mai exista oameni care traiesc vara in suflete una in care oamenii renunta la nepasare si la nesimtire, la starvurile din sufletele lor, care nu au nevoie de iarna, care nu-si mai ascund pacatele, care si le asuma, nu te pripesti oare introducandu-i pe toti in aceeasi categorie ? Poate ca mai exista nevoie de purificare, de iarna, de vara, de esenta lucrurilor interioare, poate ca nu e prea tarziu sa ………..vezi cum oamenii, cei ca tine si ca mine, renunta sa mai „scurme prin gunoaie”, poate ca au crescut, poate ca au invatat sa caute intelesuri in spatele unui cuvant. E drept ca trebuie sa cauti in oameni, sa le acorzi sanse dar ……………suntem noi ceilalti care nu avem nevoie de sanse pt ca ne-am invatat lectia,si e drept ca nu am ajuns la curatire totala dar macar ne percepem asa cum suntem, am invatat sa iubim si „vara si iarna” cu aceeasi intensitate, care am invatat sa nu mai asteptam iarna ci sa ne „curatam” de pacatele nimiciei noastre si mai exista atati de poate ca am obosit………..
    Suntem si cei care se incalzesc la focul iubirii in iarna, fara vesminte auxiliare.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: