Betivul
Iunie 30, 2007
Ma inec incet in voma mea,
Caci am baut ceva mai mult.
Iar vina, stiu, e doar a mea,
N-am invatat s- ascult.
Si-ncet, incet, cu-o sarutare
Ma inec in gura ei flamanda.
Urlam in gand: „Stai, ca ma doare!”
Ea nu vroia s-auda.
Lumini s-aprind si-apoi se sting,
Ma inec in intuneric.
Ma zgribulesc, caci este frig
Si nu mai sunt puternic.
Si toate n-ar fi fost asa,
De-as fi stiut s-ascult.
Ma inec incet in voma mea,
Caci am baut prea mult.
07.11.99
Anunțuri
Iunie 30, 2007 la 11:26 am
Cauţi stâlpi la cotitură –
Zei, religii şi femei,
Apoi îi dărâmi cu ură
Şi de hrană nu-i mai vrei.
Tatuat îţi stă în frunte:
„Om pierdut în marea sită”,
Mic, neînsemnat grăunte.
Totul este în derivă.
Iunie 30, 2007 la 11:26 am
Si zise el :”a fost ca dracul”!
iar eu ii spun,malitios,
uite alaturi bolovanul,funia si lacul,
nu trebuie decat sa sari cu capu’n jos…
Iunie 30, 2007 la 12:32 pm
:))…nu ii dai nici o mana de ajutor?..sau tocmai funia si bolovanul sunt acele „maini de ajutor”?
Iunie 30, 2007 la 3:31 pm
i know how it feels 😦