Revolta

August 29, 2007


 revolta

Păcatul ancestral,

consumat într-o geografie imemorială,

se transmite pe cale ereditară

pre-destinînd existenta,

in timp ce visul

anulează sentimentul

frustrării de libertate

dar îl provoacă pe cel al culpabilitătii,

iar, in planul realitatatii

se-ascunde vinovătia

dar face evidentă claustrarea.

De aceea, starea

se prezinta ca o revolta

împotriva existentei ca suferintă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Răspunsuri to “Revolta”

  1. vanda Says:

    citesc
    citesc
    incerc sa inteleg
    unii teologi si filosofi spun ca viata e una si existenta e alta.
    IIISUS a spus „Eu sunt VIATA”, nu a spus „Eu sunt EXISTENTA!”

    se pare „ex-istenta” este de fapt viata in afara lui Dumneu si a constiintei propriei divinitati….este iadul propriei minti disociate de tot ceea ce esti cu adevarat, minte care devine, carcera, temnicer, sentinta…De aceea existenta e suferinta…

    Si daca noi credem ca Dumnezeu ne-a facut CHIP SI ASEMANARE…oare EL se simte vinovat? Caci noi oamenii cam cu asta ne irosim fiecare secunda a vietii…cu sentimentele de vina pe care egoul le tese in jurul nostru ca pe camasi de forta menite sa ne anihileze aripile launtrice.

    Universul e mental si noi alegem sa il populam cu himere, mostri, vina…multa multa vina, pacate si mai ales cu FRICI…Mie imi este frica sa traiesc intr-un astfel de univers

    de aceea din cand in cand ma bucur cand un om are curajul sa fie O BUCURIE SIMPLA…ca gestul cu care culegi un mar, il lustruiesti pe maneca pentru ca ma apoi sa il musti cu tot sufletul plin de arome!

  2. Cristia Says:

    Legati de pamant prin blestemul divin, amintirea aripilor e greu de suportat. Gustul Edenului care s-a luat de la noi atunci, vine si ne bantuie in fantome ale nefericirii. Pentru mine lucrurile stau asa: totul a fost un joc cinic. Interdictie, neascultare… Nesupunere de care El stia dinainte! Decazuti din drepturile de semizei si asvarliti in Valea Plangerii cu promisiunea subreda a rascumpararii si cu consolarea liberului arbitru (alta cacealma). A avut grija in schimb sa nu ne smulga chipul dumnezeirii, ca prin el sa constientizam mai bine starea in care ne aflam…
    Eh, eu Il iubesc, dar ma mai razvratesc..

  3. gabitzubitzu Says:

    @monoloage, scrii Dumnezeieste!
    Remarcabil si clipul…o formatie de suflet , oldies, but goldies!

    @vanda
    pline de intelepciune vorbele tale. Bucuria simpla, pentru cei care s-au intors catre aceasta, ne va scoate sufletele din meandrele existentiale si ne va izbavi…E totusi altceva, atunci cand ramai neinteles si nemultumit…e creativ…
    („Asa sa fie”…vorba celor care-ti ureaza „bun venit” in Sighisoara)🙂

  4. mariabarbu Says:

    Poezia ta este de tip filosofic, cu un anume expresionism continut. Imi place. Cred ca incet-incet ajungi sa ma inspiri, ceea ce mi se intampla doar cu cei mai talentati poeti ai lumii!

  5. monoloage Says:

    @gabitzubitzu merci mult..desi nu ma vad scriind asa….never
    @maria nu pot decat sa ma bucur daca te pot inspira….desi numai muz nu ma vad..:))
    @vanda aceeasi bucurie simpla a avut-o si eva?
    @cristia daca nu ne razvrateam, acum alergam nuzi prin gradini…

  6. vanda Says:

    @monoloage, nu stiam ca EVA avea maneci de care sa poata lustrui marul…
    in alta ordine de idei, bietul mar de sa legam noi de el sau de sarpe caderea din gratia divina?
    toata lumea crede ca stie care este pacatul originar…unii cred ca neascultarea, altii curiozitatea, altii cred ca apropierea fizica a celor numiti mai apoi protoparinti. Se pare ca pacatul originar este cel mai frecvent si mai „benign” in ochii multora, de care ne lasam trainti atat de des: PACATUL MANDRIEI. Adam cand a fost intrebat: „Nu cumva ai mancat din pomul din care ti-am poruncit sa nu mananci?” adam cel mandru a raspuns: FEMEIA PE CARE TU MI-AI DAT-O SA FIE CU MINE, ACEEA MI-A DAT DIN POM SI AM MANCAT! si uite asa Adamul a facut greseli grave, neasumandu-si responsabilitatea pentru ceea ce a facut si chiar mai rau DAND vina pe Creatorul sau!

    Suna cunoscut?
    Psihologii numesc Teoria atribuirii aceasta incercare puerila de a gasi vinovati, specifica nu doar copiilor ci mai ales celor care se cred oameni MARI!

    Pacatul mandriei si al gasirii vinovatului fara a-ti asuma responsabilitatea se pare ca este pacatul originar…

    Oare cum ar mai fi arata Biblia daca Adam ar fi raspuns ca un barbat responsabil: Doamne am gustat din mar ca asa am simtit, regret dar acum ca s-a intamplat ma rog Tie de iertare!

    hmm iar pacatuiesc, dau vina doar pe Adam :p!
    voi reveni cu alta ocazie si cu scuza Evei!
    poate!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: