acel sarut
ianuarie 4, 2008
afla-ma in labirintul
fara usi
si-asculta minotaurul
ce-orbecaie
dupa ultimul
tau zambet.
asa, din adancul
nimicului
iti vei da seama
ca,
acel sarut,
a ucis lumea.
……………………………………………………….
ma uit
cum,
asezata intre lespede de zi,
surasul ii este
inghetat
ca si cum
nu ar fi.
pe buze, insa,
are urma
unui sarut.
…………………………………………………………………………………………………….
ianuarie 4, 2008 la 10:47 am
Pui sare pe rana, ai ?
Superb.
Uneori ucid cautarile.. alteori e deajuns un sarut..
ianuarie 4, 2008 la 1:01 pm
ba da..la nebunie…;)
ianuarie 4, 2008 la 7:25 pm
O, cerule nu stii ce vrei
Nici tu, azi mi se pare
zâmbesti si plângi, si iar zâmbesti
In joc de curcubee
Parcă pe boltă oglindesti
Un suflet de femeie…? 😀
Happy new year Dragos !
ianuarie 5, 2008 la 11:22 am
remarc că protagonista „acelui sărut” seamănă mult cu mine. cel puţin din unghiul ăsta. 🙂
ianuarie 5, 2008 la 2:08 pm
@gabitzu LMA si toate cele bune in anul asta!}{
@lorena dezvolta unghiul…
ianuarie 5, 2008 la 3:46 pm
“ Vara aceea mi-o reamintesc. E maine. Sa zideasca doborand, memoria se distruge. Pedeapsa vibreaza in melodie. Si vantul, la fel, isi are victimele lui. In vara aceea, un pas inapoi, trei pasi inainte, atatea iubiri s-au sfaramat. Pasiunea, ea, intacta, cheama.”
…am vazut azi placa de marmura pe care scria ‘aici sufletul lor a inviat si a murit’… si dincolo de ferestrele fara perdele i-am auzit pe cei de la bliss…ceaiul, intre timp rece, inca ne mai astepta…florile inca nu se ofilisera…si pentru o clipa, doar pentru o clipa, te-am zarit…m-am zarit…si ti-am simtit bratele refacand conturul unor imbratisari topite in curgerea timpului…mai departe te-am zarit…m-am zarit… in intersectia pe care destinul ne-o pregatise demult…si am fost atat de aproape incat am simtit cum ni s-au amestecat sufletele…
…din vara aceea…’labirint fara usi’ in care, asteptand nimicul sa se intample, m-am pierdut cautandu-te…nu a ramas decat ‘acel sarut’ dupa lobul urechii… si o picatura de ploaie pe care, ca ratacitii in desert , am avut puterea s-o impartim…