Recomandare muzicala

ianuarie 6, 2008

Asa, de weekend, va recomand cel mai recent album al lui Michael Buble. Il puteti descarca de aici si iata si cateva monstre din acest album:

Ultima o dedic unei persoane dragi mie(se stie persoana in cauza) . Enjoy!

Reclame

Amintiri

ianuarie 6, 2008

memories

Se facea ca fusesem condamnat sa ma descopar din amintiri. Sa-mi strang memoriile intr-o punga si sa scot biletele cu acele franturi si sa le pun cap la cap, intr-o descoperire dadaica.
Amintire din copilarie, cu pusti ce se alergau printre copaci umbrosi sau se catarau dupa fructe ori pur si simplu… de placerea de a sta cocotati. O pun alaturi de alta hartie cu amintiri – e ceea ce tocmai am extras -, o frantura plina de romantism copilaresc: eu pe un trotuar, ea pe altul. Ma bufneste rasul. Ce surprize imi mai rezerva punga asta? Mai ales cand e plina de amintiri.
Cumva, e o munca de Sisif sa te descoperi. In fiecare zi o iei de la capat, chiar daca ai avea puse in ordine – asa, alandala, totusi- toate amintirile pe care le-ai scos din punga cu o zi in urma. Poate, din cand in cand, unuia dintre noi, in cazul in care ar fi supus la o asa cazna, i se poate intampla sa i se termine amintirile din punga. Oare s-ar descoperi? Parca il vad deja mergand spre o sala de festivitati, gandindu-se ca, uite, m-am descoperit. Da… eu sunt in toate acestea amintiri si.. STIU CINE SUNT!
Si totusi – pentru ca asa e firea umana -, unii dintre cei ce se vor indrepta in momentul terminarii memoriilor spre sala isi vor pune intrebarea: Oare? (Recunosc, ma aflu printre acestia). Totul pe lumea asta are o explicatie simpla si clara, nu-i asa? Cel putin asa se spune. Descoperirea si constientizarea propriei persoane oare sta doar in amintiri? In simpla poveste a vietii tale? Oare toate faptele te definesc ca fiind tu?
……………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………

Ma auzeam soptindu-mi in timp ce scoteam, in continuare franturi din punga. Acestea sunt amintirile mele si am simtit nevoia sa incerc totusi sa le pun intr-o ordine, sa ma reprezinte ca atare – ca sa pot sa uite si sa-mi vad, apoi, mai departe de treaba si de viata. Cel putin, asa am crezut, stand in coltul acela, scotand hartii si mormaind un cantec. Dar nu m-a auzit nimeni.

acel sarut

ianuarie 4, 2008

 kiss

afla-ma in labirintul

fara usi

si-asculta minotaurul

ce-orbecaie

dupa ultimul

tau zambet.

asa, din adancul

nimicului

iti vei da seama

ca,

acel sarut,

a ucis lumea.

……………………………………………………….

ma uit

cum,

asezata intre lespede de zi,

surasul ii este

inghetat

ca si cum

nu ar fi.

pe buze, insa,

are  urma

unui sarut.

…………………………………………………………………………………………………….