Mahalale

ianuarie 19, 2009

Sufletul a avut intotdeauna o imagine ambigua plasata intre evlavie si sminteala, imagine pe care nu ne-am straduit in nici un fel s-o schimbam, complacandu-ne in letargie si bazindu-ne, de fapt, pe necesitatea umana de a crede in ceva. Ajungem astfel sa ne transformam sufletul intr-o mahala plina de orbi, cersetori, ciungi, tate,hoti, negustori si multe alte personaje specifice acesteia.

Mahalaua sufletelor noastre este plina de cersetori de intelegerea si sentimentele celor din jur. Majoritatea cersetorilor din noi sunt orbi cu voci dogite, ce nu se adapteaza usor situatiilor de comunicare. Fiecare din noi avem mutatii semnificative, pentru a parea mai umili sau mai infricosatori in fata celorlalti si, totodata, folosim strategii discursive, insa intindem mana sau batem la geamul cochiliei lor, folosind de foarte multe ori, un limbaj sarac, stereotip, incremenit si lipsit de culoare ori de amprenta personala.

Dorinta obtinerii cu orice pret – si cu mijloace facile – a unui succes si a unei iesiri din mahala, duce la o transpunere gresita a ideii de libertate sufleteasca. Devenim negutatori /hoti de suflete ce incalca normele de bun simt al consumatorului, instaurand si mai mult o confuzia generala.

In masura in care creste ingrijorator populatia mahalalei sufletesti, in realitate devenim niste tate ce abunda in exprimari confuze, ilogice si aberante, iar, pe masura ce creste alarmant pulsul si dorinta de a iesi in evidenta, cultivam un limbaj vulgar, indecent, erotico-aluziv, ce vadesc carentele extreme de grave in pregatire lingvistica proprie de a ne dezvalui cu adevarat in fata celui de langa noi.

Necontrolate, repetate, toate aceste “fapte cotidiene ale mahalalei” se umfla cu fiecare zi ce trece, se infiltreaza in mintile celor din jur si, in principal, in tine, se plimba pe ulita, inconjoară mahalaua, transformandu-se intr-un hidos “conte” de mahala ce-ti va conduce comunitatea.

In fine, ca sa nu cad prea tare in patetic tocmai în fata sarcasmelor propriei mele mahalale, inchei cu intrebarea: de gatul sufletului vostru ce carton atarna?

PS: Va recomand sa vedeti filmul Slumdog Millionaire.