Intercombustie

Ianuarie 29, 2009


Suntem doi pagani

Inflamabili

La propriile atingeri,

Instaurand

Propriul univers

Al mantuirii ,

Prin flacarile

Buricelor

Degetelor.

Suntem transcedenti

Prin

Miscarile haotice

Ale luminii

Corpurilor,

Ce-si cauta

Salvarea

In celalalt,

Determinat

De inconstienta

Jocului ,

Incandescent,

Pagan.

14 Răspunsuri to “Intercombustie”

  1. Monique Says:

    Superba partea cu „(…)inconstienta jocului,incandescent,pagan”…

  2. Lori Says:

    In doi,lumina are un chip
    In noi i-o credinta arzanda
    Surasul i-al meu,ti-l insuflu clipind
    Si soaptele noastre hranesc vazduhul!

    Si inima-mi arde.Lumina-i!
    Din vreascuri un foc palpaind
    Ea cade.Pe iarba scaldata de roua.
    Himera?Nu.Esti chiar tu!
    Te tin strans.Cu mainile-amandoua!

  3. Ada Says:

    „Inflamabili la propriile atingeri”… „flacarile buricelor degetelor”… superb descrise senzatiile, atat de simplu si totusi profund, imi place cum faci legatura dintre carnal si spiritual.

  4. capatullumii Says:

    Un dans
    Al focului in doi,
    Al flacarilor proprii
    Tasnite din dorinta
    Si setea de atingeri
    De maini,
    De corpuri,
    De buzele fierbinti
    Zvacnind de sangele
    Ce parca nu mai are loc,
    Ce nasc scantei
    Si limbi de foc
    Ce se-mpletesc
    Crescand pana la cer
    Intr-un tangou
    Al dragostei aprinse,
    Stingandu-se apoi
    In ploaia de acorduri
    de final.

  5. monoloage Says:

    @monique si ada multumesc pentru aprecierile voastre…
    @lori hm..nu stiam ca scrii poezii…keep going!
    @capatul „ploaia de acorduri de final” foarte interesanta metafora ideii de orgasm… nice one..


  6. o intrebare care pare si poate chiar este aiurea:

    jocul acesta incandescent se reia ori se joaca fara oprire sau aere un sfarsit?

    [sper ca nu combustibulul este raspunsul, pt ca atat stiu despre acel …’inefabi’, far’ de sfarsit si cu’n necunosut inceput’]

  7. manon Says:

    Pentru a crea o punte la idei viitoare pe marginea acestei teme fierbinti voi raspunde anamari(ei), intr-un mod shakespearean

    Frumos graitau toti pe-amorului carari
    Caci ei stiau prea bine aprinsele-i cântari
    Vapaia sincera a dragostei o slobozira-n versuri
    In rosu pur si galben vibrata-n întelesuri
    Era vadit ca toti stiau al dragostei camari
    Caci toti linsesera-i si sarea si mierea din odai.
    Dar când un glas prea pur, cu ochii mari, cata pierduta-n versuri
    Raspunsuri îndraznete la trucuri ne-ntelese
    Pieira toti de-odat… fara s-arunce-un sfat
    Copilei pentru care, iubirea trupeasca parea inca Pacat
    Sa fie oare tacerea al fericirii crainic bun
    Lasat anume pentru ca sa-ncununeze al preastiutului drum?

    Cu sufletul prea crud priveste si socoate
    Întelesu-i ne-nteles al dragostei ne-(de)sharte.
    E timp… si vei afla de-ndata a jocului inimii soarta când nici n-ai stii de tine
    Si nici de-al vietii roata.

  8. monoloage Says:

    manon, un raspuns mai complet nici ca se putea…multumesc mult..

  9. manon Says:

    Eu, NU poet din fire… Ca sa pot trasnpune în versuri mesajul de mai sus, m-am scufundat, un ceas, în Shakespeare: citind cu voce tare sa-i aud cântul, ritmul, tâlcul vorbei tipic shakeperean. Apoi am închis cartea si-am lasat sa curga vorbele mele… Mi-a placut mini exercitiul imaginativ…
    dar tocmai ce vazui ceva cratime lipsa… Puneti voi unde vreti acele lipsuri. Si Ana sper ca întelesa, ne-ntelesu-i…

    In rest – Iubiti-va, ca-n toate aste versuri!!!

    @mono scrii tare frumos…

  10. monoloage Says:

    manon…posibil…insa tu ai niste raspunsuri…cred c-ai fi un bun tovaras de pahar…
    cat despre shakespeare…zice el, printre multe altele: Our remedies oft in ourselves do lie!…

  11. manon Says:

    Am râs în hohote!!!🙂 Si omul meu asa ma considera.
    Când o sa am „cârciumioara” mea virtuala te voi invita la un pahar de vorba.
    ============================================
    Cândva ma voi întoarce – sa scriu si eu „de arderi”.
    Subiectu-i mult prea darnic… sa nu vorbim despre iubire-n versuri.

  12. monoloage Says:

    manon….daca citesc comentariul de la don quijote – https://monoloage.wordpress.com/?s=don+quijote – : „La 20 de ani rideam ca prostul…”..pe cuvant daca-mi dadeam seama ca esti de genul feminin…ori poate nu pricep eu ideea de „Si omul meu asa ma considera.”..:p…

  13. frenchmaria Says:

    …scuze, am fost very busy saptamina asta.

    Fraza in sine arata un fapt simplu: n-am sutien la creier :-)! Daca vine vorba de gândire pot fi asexuata anytime… Si sincer vorbind, marea majoritate privesc numele meu la neutru. Atât de mult m-am obisnuit cu aceasta asociere, încât imi asum aceasta lipsa „a-lui” de la finalul numelui ce indica in general apartenenta la feminin în limba româna.

    Prea putini stiu insa povestea personajului Manon… caci tot e vorba de iubire la acest articol.
    Manon Lescaut e o poveste de dragoste foarte ciudata, diferita de multe alte romane ale genului… Eu chiar ma identific in mare parte cu personajul cartii.

  14. frenchmaria Says:

    Ups… prima supriza legata de wordpress:-), aparui sub alt nume (very funny). Novice raaaauu, înca invat. Asta va fi noul meu teritoriu de joaca al vorbelor si pasiunilor personale.

    Manon = Maria in franceza.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: