Om-o-grafie

Iunie 16, 2014

Cinemagraph Pandora by Costurero-Real
Image source: costurero-real.deviantart.com

suntem sisifii
Semnelor
de Intrebare,
prinsi
in mreaja
sentimentelor
de Exclamare.

suntem dezbinati
prin Punct,
nesiguri
pe Punctele de Suspensie
ale liniei vietii,
cautand un Punct
si-o Virgula
acolo unde sunt
doar Ghilimele.

am uitat
de Cratima
culturala,
intr-o lume
in care
Apostroful
nu este folosit
ca o Linie de Dialog,
ci doar ca
Doua Puncte
impuse.

nu stim sa punem
o Linie de Pauza
si ajungem
sa ne cramponam
intr-o Virgula.
singurul
Semn grafic
ce reprezinta
continuitatea.

de altfel,
n-am invatat
niciodata
cum
sa apreciem
Semnele.

HAPPINESS (1998)

MORPHINE – The Night

#movie  #poem #happines #music #poetry #monologues

Unghiul mort

Decembrie 12, 2012

Steven nu credea ca poate sa aiba o zi mai proasta. Dar nu se uita unde trebuie.

Blind spot

http://www.blind-spot-movie.com
http://www.imdb.com/title/tt1847553/

Ca iti place sau nu, Facebook este cea mai de succes retea de socializare. Si, chiar de il folositi sau nu, a schimbat fundamental felul in care comunica, in prezent, oamenii. Acum, aproape Totul este pe Facebook. Daca este bine sau rau, ramane la latitudinea voastra.  Facebook Follies este un documentar care iti arata ce inseamna sa pui „Totul” despre tine in online. Si nu numai.

Facebook Follies

Filmat in Canada, Statele Unite si Anglia Facebook Follies regizat de castigatorul premiului Gemini  Geoff D’Eon (This Hour Has 22 Minutes, Rick Mercer’s Talking To Americans), si produs de catre Edward Peill(Tell Tale Productions).

Replica celebra

Aprilie 28, 2011

Cea mai buna replica dintr-un film romanesc din ultimul timp:
– Tu crezi ca eu am avut de ales?
– Ai avut. Dar ai ales prost!

Brevis

Ianuarie 14, 2011

Pentru o perioada, cat lucrez la cateva texte, va voi face scurte recomandari din diverse domenii. Sper sa va placa.

1. 45 de fotografii  ce va vor lasa fara rasuflare : link

2. 30  de carti de citit inainte  de a muri: link

3. din istoria unui oras, in fotografii : link

4. iti place o formatie/solist si vrei sa mai asculti ceva asemanator: link

5. filmele primei decade de dupa 2000: link

Si, pentru ca e vineri, va las pentru weekend, in compania unei regine a r&b-ului:

Momente

Iunie 14, 2010

Viata nu se masoara in numarul respiratiilor, ci in momente care ne iau respiratia.

Lectia

Martie 3, 2010

Filmul „The Emperor’s Club”

Si o mica parte a discutiei tradusa:

„- Sunt profesor, Sedgewick. Si as esua si eu…ca profesor. Dar iti voi da o ultima lectie, daca imi dai voie. Toti, la un moment dat, suntem obligati…sa ne privim în oglinda, sa vedem cine suntem în realitate. Si cand va veni acea zi si pentru tine, Sedgewick, te vei confrunta cu o viata…traita fara virtute, fara principii, si de aceea îmi este mila de tine. Sfarsitul lectiei.

– Ei bine, pot sa spun,Domnule Hundert, cine da doi bani pe asta? Sa fim sinceri. Cine da doi bani pe asta…pe principiile tale si virtutiile tale? Vreau sa spun, uita-te la tine. Ce ai sa-ti arati tie? Traiesc în lumea adevarata,unde oamenii fac ceea ce trebuie sa faca pentru a obtine ce vor. Si daca toate astea se obtin prin mintit si prin trisare, atunci asa sa fie.”

Asa cum este in rai

Octombrie 12, 2009

Pana voi mai scrie ceva aici, va voi recomanda un film:

Nu ma pricep la critici de film asa ca doar vi-l recomand sa-l vedeti. Merita!

Daca nu il gasiti, da-ti un semn aici si-l voi pune pe un site de transfer.

UPDATE: aici gasiti, timp de 10 zile, filmul:

http://dl.transfer.ro/Transfer_ro-e1adf595ab.zip

Pescarul

Septembrie 29, 2009

Ne nastem pescari. Din momentul in care am iesit in lume avem in maini o undita. Ne pregatim sa prindem Pestele cel mare.
Indiferent de modelul de undita avut in mana, nada trebuie facuta personal. Nu ai de unde sti compozitia perfecta a nadei. O inveti sa o faci de-a lungul vietii. Pestele difera ca dimensiuni si cerinte de la o persoana la alta: unii vor bibani, altii stiuca, somn si chiar vreun Moby Dick.
Stam concentrati pe malul raului vietii noastre cu undita in mana si asteptam sa se prinda acel peste. De la aceasta categorie de pescari nu o sa auzi povesti fantastice cu pesti, decat in momentul in care prind Pestele. De-abia atunci, povestea capata dimensiuni.
Tu, cititorule, ce peste astepti sau ai prins, si care iti sunt dimensiunile povestii capturarii?

PS: Pentru a va face o mai buna ideea asupra cerintelor, va recomand o poezie de film: BIG FISH.

Mahalale

Ianuarie 19, 2009

Sufletul a avut intotdeauna o imagine ambigua plasata intre evlavie si sminteala, imagine pe care nu ne-am straduit in nici un fel s-o schimbam, complacandu-ne in letargie si bazindu-ne, de fapt, pe necesitatea umana de a crede in ceva. Ajungem astfel sa ne transformam sufletul intr-o mahala plina de orbi, cersetori, ciungi, tate,hoti, negustori si multe alte personaje specifice acesteia.

Mahalaua sufletelor noastre este plina de cersetori de intelegerea si sentimentele celor din jur. Majoritatea cersetorilor din noi sunt orbi cu voci dogite, ce nu se adapteaza usor situatiilor de comunicare. Fiecare din noi avem mutatii semnificative, pentru a parea mai umili sau mai infricosatori in fata celorlalti si, totodata, folosim strategii discursive, insa intindem mana sau batem la geamul cochiliei lor, folosind de foarte multe ori, un limbaj sarac, stereotip, incremenit si lipsit de culoare ori de amprenta personala.

Dorinta obtinerii cu orice pret – si cu mijloace facile – a unui succes si a unei iesiri din mahala, duce la o transpunere gresita a ideii de libertate sufleteasca. Devenim negutatori /hoti de suflete ce incalca normele de bun simt al consumatorului, instaurand si mai mult o confuzia generala.

In masura in care creste ingrijorator populatia mahalalei sufletesti, in realitate devenim niste tate ce abunda in exprimari confuze, ilogice si aberante, iar, pe masura ce creste alarmant pulsul si dorinta de a iesi in evidenta, cultivam un limbaj vulgar, indecent, erotico-aluziv, ce vadesc carentele extreme de grave in pregatire lingvistica proprie de a ne dezvalui cu adevarat in fata celui de langa noi.

Necontrolate, repetate, toate aceste “fapte cotidiene ale mahalalei” se umfla cu fiecare zi ce trece, se infiltreaza in mintile celor din jur si, in principal, in tine, se plimba pe ulita, inconjoară mahalaua, transformandu-se intr-un hidos “conte” de mahala ce-ti va conduce comunitatea.

In fine, ca sa nu cad prea tare in patetic tocmai în fata sarcasmelor propriei mele mahalale, inchei cu intrebarea: de gatul sufletului vostru ce carton atarna?

PS: Va recomand sa vedeti filmul Slumdog Millionaire.