Momentul – video

Iulie 14, 2016

Bukowski’s magic

Octombrie 5, 2014

Bukovski quote

The Bluebird

there’s a bluebird in my heart that
wants to get out
but I’m too tough for him,
I say, stay in there, I’m not going
to let anybody see
you.
there’s a bluebird in my heart that
wants to get out
but I pour whiskey on him and inhale
cigarette smoke
and the whores and the bartenders
and the grocery clerks
never know that
he’s
in there.

there’s a bluebird in my heart that
wants to get out
but I’m too tough for him,
I say,
stay down, do you want to mess
me up?
you want to screw up the
works?
you want to blow my book sales in
Europe?
there’s a bluebird in my heart that
wants to get out
but I’m too clever, I only let him out
at night sometimes
when everybody’s asleep.
I say, I know that you’re there,
so don’t be
sad.
then I put him back,
but he’s singing a little
in there, I haven’t quite let him
die
and we sleep together like
that
with our
secret pact
and it’s nice enough to
make a man
weep, but I don’t
weep, do
you?


Adaptation of the poem by Monika Umba

The Laughing Heart

your life is your life
don’t let it be clubbed into dank submission.
be on the watch.
there are ways out.
there is a light somewhere.
it may not be much light but
it beats the darkness.
be on the watch.
the gods will offer you chances.
know them.
take them.
you can’t beat death but
you can beat death in life, sometimes.
and the more often you learn to do it,
the more light there will be.
your life is your life.
know it while you have it.
you are marvelous
the gods wait to delight
in you.

The Night I Was Going To Die

the night I was going to die
I was sweating on the bed
and I could hear the crickets
and there was a cat fight outside
and I could feel my soul dropping down through the
mattress
and just before it hit the floor I jumped up
I was almost too weak to walk
but I walked around and turned on all the lights
and then I went back to bed
and dropped it down again and
I was up
turning on all the lights
I had a 7-year-old daughter
and I felt sure she wouldn’t want me dead
otherwise it wouldn’t have
mattered
but all that night
nobody phoned
nobody came by with a beer
my girlfriend didn’t phone
all I could hear were the crickets and it was
hot
and I kept working at it
getting up and down
until the first of the sun came through the window
through the bushes
and then I got on the bed
and the soul stayed
inside at last and
I slept.
now people come by
beating on the doors and windows
the phone rings
the phone rings again and again
I get great letters in the mail
hate letters and love letters.
everything is the same again

About Charles Bukowski:
http://bukowski.net/
http://bukowski.net/manuscripts/
http://www.poetryfoundation.org/bio/charles-bukowski
http://www.poets.org/poetsorg/poet/charles-bukowski

Om-o-grafie

Iunie 16, 2014

Cinemagraph Pandora by Costurero-Real
Image source: costurero-real.deviantart.com

suntem sisifii
Semnelor
de Intrebare,
prinsi
in mreaja
sentimentelor
de Exclamare.

suntem dezbinati
prin Punct,
nesiguri
pe Punctele de Suspensie
ale liniei vietii,
cautand un Punct
si-o Virgula
acolo unde sunt
doar Ghilimele.

am uitat
de Cratima
culturala,
intr-o lume
in care
Apostroful
nu este folosit
ca o Linie de Dialog,
ci doar ca
Doua Puncte
impuse.

nu stim sa punem
o Linie de Pauza
si ajungem
sa ne cramponam
intr-o Virgula.
singurul
Semn grafic
ce reprezinta
continuitatea.

de altfel,
n-am invatat
niciodata
cum
sa apreciem
Semnele.

HAPPINESS (1998)

MORPHINE – The Night

#movie  #poem #happines #music #poetry #monologues

Anthony Hopkins recitand poemul lui Dylan Thomas: „Do Not Go Gentle into That Good Night.”

egoism

Februarie 14, 2011

Intindem mana

Zi de zi

In cautare de-ajutor,

Dar, tot ce

Pipaim,

E un loc gol.

 

Retragem mana

Zi de zi,

Obisnuinta in decor,

Si iar ne

Amagim,

Ca nu era un sol.

Bahic

Noiembrie 9, 2010

 

incepusem
sa-mi pierd
mintile.
cum
nu-mi permit
acest fapt,
am inceput
sa mi le beau.

Parcare

Iunie 10, 2010

Parchez

in sufletu-ti

gol,

Dand peste

ochii-ti calzi

-plini de maci –

Si chiar,

zgariindu-ti

obrajii.

Ca sa

ma ierti

Si sa

Taci,

Te-am sarutat.

Maine ,

O sa

Trag de volan

Domol

Sau nu..

Caci  vreau

Sa taci.

memento vivere

Martie 19, 2010

In cuferele
sufletelor
noastre,
purtam
poveri
remodelate,
Pierduti
de lume,
printre astre,
cream planete
izolate.

Si-n zbor
lipsit
de perspective
intindem
aripi
fara pene,
Lasand
in urma
fum de
invective,
directionate
printre vene.

Viata se grabeste, rapida caravana.
Opreste-te si-ncearca sa-ti faci intensa clipa.
Nu ma-ntrista si astazi, faptura diafana,
Mai toarna-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa…

Bea vin! In el gasi-vei Viata-fara-moarte.
Pierduta tinerete din nou ti-o va reda,
Divinul timp al rozei si-al inimii curate!
Traieste-ti clipa data! Caci clipa-i viata ta!

Grabite ca si apa si repezi ca un vânt
Ce-alearga prin pustiuri, fug zilele-mi putine.
Si totusi doua zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri si ziua care-o sa vina mâine.

Nu depasi prezentul cu gândul! Stii tu oare
Macar daca-ai sa termini cuvântul început?
Mâini poate deja fi-vom asemeni celor care
De saptezeci de veacuri în neant au disparut.

În parfumatul prier, când – beata de iubire
Tu îmi întinzi paharul, eu uit ziua de mâine.
De m-as gândi atuncea la rai si mântuire,
N-as pretui, iubito, mai mult decât un câine.

Se-ntoarce anotimpul suav al tineretii.
Mi-e dor de vinu-acesta în care înfloresc
Surâsurile toate. Chiar aspru-l pretuiesc.
Nu ma certat. E aspru, caci, are gustul vietii.

Nu caut nici minciuna nici adevar viclean.
Dar vesnic s-în cetatea de vin trandafiriu.
Mi-e parul alb, prieteni. Am saptezeci de ani.
Vreau sa ma bucur astazi. Mâini – poate-i prea târziu.

Culege din viata tot ce-i surâs si floare.
Serbeaza orice clipa! la cupa cea mai mare!
Alah nu tine seama de vicii sau virtuti. :
Nu numara matanii, nici ochii ce-i saruti.

Priveste-n jur durerea cu mii si mii de fete.
Cei dragi sunt morti. Esti singur cu palida tristete
Ridica însa fruntea! Culege tot ce-atingi!
Trecutul e-un cadavru. Nu este timp sa-l plângi.

Cât de sarac e-acela ce nu poate sa spuna:
„Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii!”
Cum poate el sa simta în zori uimirea firii
Si noaptea vraja sfânta a clarului de luna?

Nimic nu mai m-atrage. Da-mi vin! Ia asta seara
Cea mai frumoasa roza din lume-i gura ta.
Da-mi vin! Sa straluceasca aprins la fel ca ea!
Cainta mea sa fie ca bucla ta, usoara…

Noi nu vom sti vreodata ce ne asteapta mâne.
Tu bucura-te astazi! Atâta Iti ramâne.
Ia cupa si te-aseaza sub luna de clestar,
Caci mâine poate luna te va cata-n zadar.

Ce rusinos e timpul celui gândind amar
Ca-n lume afli zilnic în loc de îngeri, râme.
Ci tu în cânt de harta bea vin dintr-un clestar,
Caci poate mâini clestarul o piatra-o sa-l sfarâme.

Fa-ti rost de vin si-o fata cu chip de heruvim,
– daca heruvi exista. De Rai grija sa n-ai,
caci în afara dragei si-a cupei – ce alt Rai
mai dulce-i, – daca este ceva ce Rai numim.

Pe drumul spre iubire cadea-vom în curând
Nepasator destinul ne va calca-n picioare.
Ridica-te copila – o, cupa vrajitoare!
Da-mi buzele aprinse cât înca nu-s pamânt!

Nadejdi nesabuite mi-au risipit, iubito,
În vânt multi ani din viata. Dar timpul ce-mi ramâne
Din plin de-acum trai-l-voi. Vreau prin intensul mâne
S-ajung din urma viata pe care n-am trait-o.

Vreau doar o cupa plina, o pâine de jumate
Si-o carte de poeme. Si daca sunt cu tine,
Chiar stând într-o ruina, – mai fericit ca mine
Nici un sultan nu este cu-o suta de palate.

În zori într-o taverna s-a auzit un glas:
„O, voi nebuni de viata! Voi, tineri veseli! Vinul
Turnati-l iar în cupe, înainte ca destinul
Cu lacrime sa umple paharu-acestui ceas!”

Nu mai cârti, nu geme – durerea mea! Tacere!
Iti voi gasi balsamul ce vindeca si minte!
Vreau sa-mi revad iubita, cât inima o cere.
Vreau sa traiesc! Caci mortii nu-si mai aduc aminte.

Nu-ti rasadi în suflet copacul întristarii,
Ci rasfoieste zilnic a desfatarii carte.
Bea vin si poarta-ti pasii pe caile-ncântarii,
Caci masurat ti-e drumul de la surâs la moarte.

Sfârsit e Ramazanul! O, inimi vestejite!
Se-ntoarce bucuria! Vor vinde iar surâsuri
Cei care poarta vinul – negutatori de visuri.
Redati-ma vietii, chemari ale iubitei!

În loc s-o fad sa cânte cu fiece zvâcnire,
Tu inima ti-ai pus-o în lanturi de mâhnire…
Iar mintea ta si chipul ti le-ai îndoliat.
– Ma tot uimesc într-una: „Ce ignorant ciudat!”

Priveste! Trandafirul se leagana în vânt.
Ce patimas îi cânta de sus privighetoarea!
Bea! Ca sa uiti ca vântul va scutura azi floarea
Si va lua cu dânsul fermecatorul cânt…

Ce-i întelept? Sa-ti bucuri camarile fiintei
Având în mâna o cupa. Ce-a fost si ce-i de fata
Sa nu te mai framânte. Fa-ti dintr-o clipa-o viata
Si sufletul sloboade-l din temnitele mintii.

Nimic n-au sa te-nvete savantii. Dar alintul
Suav al unor gene o sa te instruiasca
Ce este fericirea. Preschimba-n vin argintul,
Caci tarna e grabita ca sa te gazduiasca.

S-au desfacut în juru-mi, aprinsi iar trandafirii.
Desfa-ti si tu simtirea în bucuria firii.
C-un înger blond alaturi, ia cupa si-o desarta,
Caci îngerul cel negru al mortii-asteapta-n poarta.

de Omar Khayyam



novum motetum

Decembrie 8, 2009

esti acaparata,

deturnata,

aproximativa

si tardiva.

plina

de complicitati

si furie,

asta-mi doresti

tu mie?

plina

de semne contrare

si degete

incriminatoare,

cu un climat

social

incarcat

politic

si invectiv

divizat.

 

 

esti perdanta

macerata,

iluziva si naiva,

draga romanie,

ce mi-ai facut mie?